Elodia http://blog.enigmaelodiei.ro si enigmele ei... Wed, 12 Dec 2007 12:16:34 +0000 http://wordpress.org/?v=2.8.3 en hourly 1 Lasă urme… http://blog.enigmaelodiei.ro/lasa-urme.html http://blog.enigmaelodiei.ro/lasa-urme.html#comments Wed, 12 Dec 2007 12:09:28 +0000 Detectivu' http://blog.enigmaelodiei.ro/lasa-urme.html Îmi e clar. Elodia trăieşte şi se află în România. În plus, dibaci cum sunt, am surprins-o făcând prima greşeală!

Aflasem eu câteva detalii mărunte încă de pe vremea când lucram împreună cu dispăruta şi de câteva luni o aşteptam tăcut, cu becul stins, pe fotoliul din hol răsfăţându-mi simţurile cu o ţigară de foi şi un pahar de ţuică să facă prima greşeală. (Am văzut eu asta într-un film şi mi-a plăcut foarte tare.)

Revenind, ştiu până acum că e îndrăgostită, se plimbă prin ploaie şi aşteaptă. Şi eu o aştept. Mai are să îmi dea nişte bani la o colaborare pe care ar fi trebuit sa o terminăm luna aceasta…

Să vedem ce a dat la TV în ziua respectivă…

Cu vremea nu facem nimic. A plouat în jumătatea nordică a ţării ca să îl citez pe Busu. Practic poate fi oriunde între Oradea şi Suceava. Greit.

Neti în schimb spune că balanţele au primit o vizită de cafea… Cine să fie oare? Hmmm…

Mi-am aprins o nouă ţigară şi am dat drumul la magnetofon. O aştept să mai facă încă o greşeală şi încă una şi încă una. Nu pot să sper decât că va face îndeajuns de multe greşeli încât să descopăr unde e…

Unde eşti tu oareeeee? Îmi place Compact. Sau era Iris? Sunt obosit…

]]> http://blog.enigmaelodiei.ro/lasa-urme.html/feed 0 Iarna… http://blog.enigmaelodiei.ro/iarna.html http://blog.enigmaelodiei.ro/iarna.html#comments Tue, 11 Dec 2007 16:23:02 +0000 Elodia Ghinescu http://blog.enigmaelodiei.ro/?p=3 Baby, nu inteleg cum iubirea dintre noi a ajuns sa fie macinata de orgolii si taceri atit de pamintesti. As putea sa o fac pe suparata si eu, sa nu-ti mai scriu niciodata, sa te astept pe tine sa faci primul pas. Si, daca, n-ai sa-l faci, si daca n-ai sa ma mai cauti niciodata, sa las cea mai frumoasa poveste de dragoste sa dispara intr-un neant absurd. Refuz sa fac asta, baby. E de datoria mea sa mai incerc o data, sa lupt…

Ieri ma plimbam pe strada, ploaia fina si rece incerca, in zadar, sa-mi alunge gindurile negre. Am trecut pe linga un olog in carucior (probabil cersea, probabil se plimba si el pe strazi fugind de alti muritori) care m-a masurat din priviri si mi-a strigat: “Frumoaso!”. Am zimbit… Pentru ca nu m-am mai simtit asa demult…. de cind te-am simtit mai distant, mai rece, mai laconic. Sufletul meu a inceput sa se prabuseasca incet, incet, sa se afunde in furtuni de nisip si de intrebari.

Incertitudinea in care ma zbat ma face sa sufar ingrozitor. Te rog, spulber-o. Spune-mi ceva, orice… Nu mai pot trai asa, nu dupa tot ce s-a intimplat.

]]> http://blog.enigmaelodiei.ro/iarna.html/feed 1